Recomandări

Cărțile anului 2016

Nu sunt un fan al topurilor. Nici al celor făcute de mine, nici al celor făcute de alții. Mai ales când vine vorba de cărți, mi se pare că a le pune într-o anumită ordine le știrbește ceva din frumusețe/complexitate, le fură posibilitatea de a-mi revela, la un alt moment al vieții, o altă parte din ceea ce aș putea fi.

Îmi place însă să privesc în urmă la cărțile pe care le-am citit, să mă retrăiesc amintindu-mi de ele, ca de niște prieteni dragi pe care i-aș putea oricând revizita. Iată, așadar, ce îmi spune Goodreads despre viața mea în și prin cărți în 2016:

  • am citit 88 de cărți (din 100 câte îmi propusesem);
  • cea mai scurtă carte a avut 80 de pagini (Hibernalia de Veronica D. Niculescu), cea mai lungă a avut 1033 pagini (Trilogia Balcanică de Olivia Manning);
  • fiecare carte citită a avut în medie 368 pagini;
  • cea mai populară carte pe care am citit-o a fost Fata din tren, cea mai puțin cunoscută a fost Antologia Freeman de texte despre familie apărută la Black Button Books;
  • în medie, am acordat 3.6 stele cărților pe care le-am citit.

Pentru că tocmai ce spuneam că nu îmi plac topurile, am ales mai jos cărțile care m-au marcat cel mai mult în 2016, într-o ordine mai degrabă aleatoare:

  1. În mișcare de Oliver Sacks
  2. Toată lumina pe care nu o putem vedea de Anthony Doer (citită în varianta electronică, în engleză)
  3. Darul lui Serafim de Simona Antonescu
  4. Împărăția cerurilor de Emanuel Carrere
  5. Prietena mea genială de Elena Ferrante
  6. Mănâncă și aleargă de Scott Jurek
  7. 1913 de Florian Illies
  8. Imago de Ludmila Ulițkaia
  9. Un altfel de jurnal, ieșirea din timp de Matei Călinescu
  10. Inocenții de Ioana Pârvulescu

15542187_1885554238331283_4399578345553800608_nAm citit și cărți care nu mi-au plăcut, care m-au enervat, care mi-au dat senzația îmi pierd timpul. Nu le voi enumera aici pentru că am învățat ceva în anii de când citesc: dacă îmi place o carte, mă simt în rezonanță cu ea sau mă ajută să descopăr ceva despre mine sau despre lume, o consider un dar venit la timpul potrivit. Dacă, în schimb, sunt cărți pe care le citesc cu enervare și dorința de a le pune, la final, undeva departe, în afara câmpului vizual și emoțional, mă consolez cu gândul că au fost, multe din ele, lecții pe care nu am știut să le înțeleg, care au venit în momente nepotrivite, pentru care eu nu eram suficient de bine pregătită.

A nu se înțelege din cele de mai sus că nu există cărți proaste. 🙂 Doar că sunt momente, ca acesta, când nu vreau să vorbesc de rău. Mai ales cărțile. 🙂

Pentru 2017 mi-aș dori:

  • să citesc mai mult și mai organizat;
  • să am mai multă răbdare cu cărțile care nu îmi plac;
  • să citesc în fiecare lună măcar o carte în engleză;
  • să citesc în fiecare lună măcar o carte de non-ficțiune;
  • să scriu mai mult și mai bine despre ceea ce citesc.

Pe voi ce cărți v-au marcat în 2016 si ce v-ați propus să citiți în 2017?

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Anunțuri

8 gânduri despre „Cărțile anului 2016

  1. Am povestit și eu despre cărțile care mi-au plăcut mai mult în 2016. Recunosc că eu non-ficțiune citesc destul de puțin (îmi vin în minte acum ca exemple Istoria snobismului, de Frédéric Rouvillois, și Biblioteca nopții, de Alberto Manguel), în schimb, în engleză citesc destul de des. Uite, eu îmi propun să citesc mai mult în franceză. 🙂 Și nu neapărat să scriu mai mult și mai bine despre ce citesc, ci doar să continui să scriu, să nu mă descurajez, să nu mi se pară inutil.

  2. Și eu îmi propun să citesc mai mult în engleză anul acesta (am deja cărți cumpărate, trebuie doar să mă apuc de ele) și aș spera să revin și la lecturile în portugheză. Cât despre numărul de cărți, nu am un target prea ambițios pentru că experiența anilor trecuți mi-a arătat că nu prea pot depăși 40 cărți/an. Ca și Mihaela, nici eu nu îmi doresc neapărat să scriu mai mult pe blog deoarece am constatat că uneori ideea de a face o recenzie îmi taie din plăcerea lecturii atunci când simt că îmi e greu să aștern idei. În 2017 o să îmi dau liber să citesc măcar 1 carte pe lună despre care să nu scriu, pentru a o savura 100%.

  3. Mulțumesc pentru pseudo-top, am împrumutat câteva idei de pe lista ta. Pe mine m-au marcat 2 carti, în mod special, anul acesta, pe care le recomand cu drag: Sapiens și Half of Yellow Sun. În engleză ambele, că tot veni vorba. Mă bucur că am descoperit acest blog 🙂

  4. Eu, de exemplu, prefer să scriu și despre cărțile care nu mi-au plăcut deloc, dar deloc (scriitura slabă, acțiunea nesatisfăcătoare etc.), tocmai pentru a plasa un avertisment să nu mai piardă cineva timpul cu ele. Bineînțeles că fac o recenzie obiectivă, argumentez de ce nu mi-a plăcut, pentru că poate unii o vor găsi o carte bună. Dar totuși, zic că e ok sa mai scrii și despre cărțile care te-au impresionat într-un mod negativ.
    Oricum ar fi, bine te-am găsit! 🙂

    1. Am mai scris și eu despre cele care nu mi-au plăcut. E un exercițiu cel puțin la fel de util ca scrierea despre cele care îmi merg la suflet. Cât despre obiectivitate, e greu să mă laud cu ea. De exemplu, dacă aș fi scris acum câțiva ani despre Zăpada de Orhan Pamuk, ar fi fost o recenzie negativă. Acum lucrurile stau complet diferit… Sunt cărți care trebuie citite în anumite momente… Există, însă, și cărți proaste cărora, indiferent de momentul în care le citesc, nu sunt dispusă să le mai acord o șansă… 🙂 Bine ai venit!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s