Citite

David Sedaris – ironia ca strategie de viață

Printre primele întrebări pe care mi le-am pus în timp ce citeam cartea lui David Sedaris Eu o să vorbește drăguț cândva, apărută anul acesta la Publica, a fost cea legată de dimensiunea ironică și auto-ironică în cultura noastră. Răspunsul a fost cât se poate de evident. Este greu să îmi imaginez un scriitor român care să glumească atât de lejer și de consecvent despre toate aspectele vieții sale.

Abisul cultural care ne desparte de Vestul relaxat când e vorba de confesiuni fără limite se adâncește pe măsură ce parcurgi textele din cartea lui Sedaris. Nimic nu-i scapă, nimic nu rămâne pe piedestal: nici umilințele din copilărie, nici relația cu ceilalți membri ai familiei (departe de a fi exemple demne de urmat) sau interacțiunea cu studenții din postura de profesor. De fapt, singura regulă atunci când vine vorba de alegerea subiectelor despre care se poate glumi și râde cu lacrimi (căci am râs de nenumărate ori pe săturate citindu-l pe Sedaris) este aceea că nu există nicio regulă, că nimic nu e mai presus de sarcasm, de umor de bună calitate, că nimic nu e sfânt.

Defectul de articulare a literei s în copilărie nu se rezolvă cu ajutorul logopedului (incompetent, de altfel), ci prin proiecție auto-ironică dar și prin achiziționarea unui dicționar de sinonime pentru identificarea cuvintelor fără s.

În timp ce restul elevilor aveau să devină avocați sau actori de cinema, singura mea opțiune era să fac jurământul tăcerii și să mă călugăresc. Foștii meu colegi aveau să sune la abație să vadă ce mai fac, iar preotul care răspundea avea să le spună: „Nu puteți vorbi cu el! Cum de ce? Fratele David nu a mai vorbit cu nimeni de 35 de ani!”

IMG_5331Figura paternă nu rămâne ne-sancționată de spiritul caustic al autorului. Ambițiile tatălui de a face din copii o trupă de jazz se sfărșesc jalnic în diverse fundături emoționale și logistice:

Eram convins că mă confunda cu altcineva. Cerusem de nenumărate ori un aspirator nou, dar niciodată nu pomenisem nimic de vreo chitară.

Nici aspirațiile personale de a ajunge o celebritate în zona artei nu scapă filtrului auto-ironiei care descompune, cu detalii delicioase pentru cititor, eforturi inutile și costisitoare:

Singurul obstacol în calea înfăptuirii planului meu era faptul că n-aveam pic de talent.

Experiențele cu drogurile sunt încă un motiv pentru antrenarea confesiunii nude. Sedaris nu are nimic de ascuns nici când vorbește despre acest subiect (tabu în cultura noastră), reușind să demonstreze încă o dată (dacă mai era nevoie) că niciun impuls, oricât de auto-distructiv ar fi, nu își păstrează dramatismul odată ce este pus sub lupa sarcasmului de calitate:

Speedul clarifică orice dubiu. Sunt îndeajuns de deștept? Or să mă placă cei din jur? Arăt OK în această salopetă din plastic? Aceste întrebări sunt pentru fumătorii de canabis, care nu sunt siguri pe ei. Un fan al speedului știe că tot ceea ce spune sau ce face este genial. Faza înălțătoare este că, odată ce ai eliminat nevoia de a mânca și de a dormi, ai zilnic la dispoziție 24 de ore în care îți poți propovădui farmecul și talentul.

Și dacă tot glumește cu atâta ușurință despre lucrurile grave, de ce nu ar scrie apoteotic și dezarmant de sincer despre experiența banală a descoperirii unui rahat uriaș în WC?

După ce s-a umplut rezervorul, mi-am făcut în gând o promisiune. În cazul în care căcățoiul dispărea, aveam să-mi arăt recunoștința printr-un act de caritate.

Pentru cel care proiectează o situație de asemenea banalitate la astfel de dimensiuni apocaliptice (trebuie să citiți măcar capitolul Uriașul ca să înțelegeți despre ce vorbesc), traiul în New York fără bani, muncind ca salahor pentru a supraviețui, sau experiența traumatizantă a învățării limbii franceze în Franța sunt tot atâtea motive pentru a demonstra că nicio situație prin care trecem nu este suficient de serioasă pentru a justifica tratarea ei cu… seriozitate.

Să fii falit în New York însemna să ai în permanență sentimentul îngrozitor că ești un ratat, asta pentru că tot timpul aveai de-a face cu oameni care aveau mai mulți bani decât tine.

Nici măcar Franța nu îi poate impune respect lui Sedaris pentru care traiul într-una din cele mai „prețioase” culturi europene este doar o ocazie în plus de exersare a mușchiului ironiei și auto-ironiei:

De la posesorii de câini, de exemplu, am învățat „Șezi”, „Termină cu lătratul” și „Cine s-a căcat pe covor?”. Cuplul care locuia vizavi de noi m-a învățat să pronunț corect întrebările, iar vânzătorul de la alimentară, să număr. Lucrurile începeau să se lege – acum nu mai vorbeam ca un copil posedat, ci ca un țărănoi: „Ie astea gândurile la vaci?”, l-am întrebat eu pe măcelar arătând spre niște creieri bovini, expuși în vitrina frigorifică. „Vreau niște cotlete d’miel cu mânere p’iele.”

Pentru mine, Eu o să vorbește drăguț cândva s-a dovedit a fi mai mult decât o carte amuzantă, tocmai bună pentru momentele zilnice de frustrare de care traiul pe plaiuri mioritice nu duce lipsă. A fost un exercițiu de ieșire brutală din zona de confort, de acceptare a diferenței și, de ce nu, o lecție bine argumentată despre mecanismele infailibile ale umorului în lupta cu inerții culturale suspect de șubrede.

Singura mea alinare era gândul că nu eram singur. Îngrămădiți pe holurile facultății, purtam conversații cu colegii în franceza noastră de baltă, conversații care aduceau foarte mult cu discuțiile dintr-o tabără de refugiați.

– Câteodată eu plănge seara în pernă.

– Și eu face asta câteodată, dar fii puternice. Muncește mai mult și, într-o zi, o să vorbește drăguț. Oamenii vor începe curând să te iubească. Poate mâine, bine?

Save

Save

Save

Save

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s