Trăite

De ce alerg

Azi se împlinește un an de când alerg. Totul a început de la o joacă în parc cu Andrei. Încercam să îl conving să se miște și i-am sugerat să alergăm câteva ture în jurul terenului de fotbal din parc. Nu i-am propus un anumit număr de ture pentru că îmi era teamă să nu mă fac de rușine, să nu mi se taie respirația după câțiva metri.

Respirația nu mi s-a tăiat nici după 5 și nici după 10 ture. Andrei însă renunțase de mult să mai țină pasul cu mine și am decis să mă opresc pentru că eram complet nepotrivit îmbrăcată și încălțată.

A doua zi am ieșit din nou în parc… ca să alerg. Mi-am pus singura pereche de încălțări de sport pe care o aveam la momentul respectiv (cei cu care făceam programele de cardio de la Fitness Blender) și am început să număr turele în jurul terenului. M-am oprit după 45 de minute (am uitat numărul de ture :-)) dar nu pentru că nu aș mai fi putut alerga, ci pentru că eram curioasă să văd ce distanță îmi arăta aplicația Runtastic pe care o lansasem pe telefon. Au fost 5 km în 45 minute.

În dimineața asta îm ieșit din nou să alerg. Am aniversat un an de alergare cu 10 km într-o oră și 7 minute.

Nu, nu am avut consecvență în alergare anul acesta. Au fost lunile de la început când am alergat la 3 grade, pe ploaie, ajungând până la 12 km pe ședință (de aproximativ 2 ori pe săptămână). Au venit însă lunile mai calde când mi-a fost din ce în ce mai greu să alerg. A trebuit să iau cu mine un recipient cu apă și ajungeam acasă (după ce ocoleam în alergare lacul Herăstrău) fără un strop de apă și cu o sete cumplită.

12509267_10204118383559949_6650394146796426932_nVacanța de vară nu a fost prielnică alergării. Deja îmi făcusem o rutină, aveam nevoie de internet pentru aplicația Runtastic și pentru muzica pe care o ascult când alerg, iar drumurile pe care le-am făcut pe alt continent nu prea mi-au permis un asemenea lux.

Am reluat însă alergarea din septembrie (nu am întrerupt, în perioada de vară, antrenamentele de cardio, strength și Pilates, încercând să mențin un ritm de cel puțin 3 zile de antrenament cu 45 de minute și, în rest, peste 15.000 pași merși zilnic).

În toamnă, alergarea m-a găsit cu Fitbit-ul la mână și am renunțat la Runtastic, era redundant. Nu mai alerg acum pe stradă până la Herăstrău (deși mărturisesc că îmi lipsesc momentele de alergare din jurul lacului), alerg în parcul din fața blocului, parcul copilăriei mele și faptul că parcurg de peste 30 de ori un cerc relativ mic mă ajută să mă concentrez mai mult pe formă, pe respirație.

Alerg de 2 sau 3 ori pe săptămână, 10 km de fiecare dată (am încercat mai mult, dar, după o alergare de 12 km, devine dificil să mai fac față celor peste 15.000 pași pe care oricum îi fac zilnic).

Alerg pentru că niciodată nu aș fi crezut despre mine că voi putea face asta. Am avut întotdeauna un respect enorm pentru toți cei care practică un sport de orice fel și o tristețe la gândul că nu voi putea face niciodată ce fac ei. Senzația pe care am trăit-o mereu din copilărie a fost că sunt prea greoaie, că sportul nu este pentru mine și că mai bine fac ceea ce îmi este mai ușor: să citesc și să scriu.

Alerg pentru că așa mi-am rescris una din cele mai puternice povești din viața mea. Alerg pentru că în momentele în care, undeva pe la kilometrul 3, am senzația că efectiv nu mai pot face niciun pas înainte, mă conectez cu o persoană pe care nu am cunoscut-o niciodată până acum și pe care nu pot să nu o respect.

Alerg pentru senzația de realizare concretă pe care o am după fiecare alergare. Alerg pentru că, până acum, nu am găsit nicio altă activitate care să mă conecteze mai bine la momentul prezent, la respirație, la ceea ce sunt, dincolo de spaime, frustrări, povești și mituri așezate straturi-straturi peste mine încă din copilărie.

Alerg pentru că, dacă nu aș mai face asta, ar însemna că toate poveștile despre ce nu pot să fac și despre cine nu voi fi niciodată sunt adevărate. Ori știu acum, fără urmă de îndoială, că nu este așa.

 

Anunțuri

Un gând despre „De ce alerg

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s