Prea mult i-a luat feciorului de imparat sa o gaseasca pe maiastra…
Pana sa ajunga la marginea cu apa a pamantului si sa taie in bucati rodul de aur, lupta se incheiase de mult.
Degetul cu liniste te-a asezat pe neauzite in limanul somnului. Cand esti acolo eu mai pot mangaia doar faptura de trup, iar sufletul iti ramane in seama ingerilor.
Teama n-ai de ce sa-ti fie. Sunt ingeri de lumina si curatenie, de vise frumoase si de cani cu lapte si miere. Mi-i aducea si mie Draga Mea si mi-i lasa de calauza si de ajutor in somnul noptii sau in spaima nenumita a zilelor.
In seara in care feciorul de imparat a gasit-o pe maiastra, degetul a pierdut batalia cu somnul… iar eu am castigat o binecuvantare.
Somn usor, Ioana mea draga!
