Trăite

Jocurile vietii

Sunt momente, intalniri, discutii, intamplari pe care le traiesc in asteptare de zeci de mii de ori. Le derulez mereu pe ecranul logicii si caut sa le curat de ceata emotiilor… desi efortul de clarificare este in sine zadarnic.

Ma pregatesc pentru ele asa cum imi imaginez ca se pregatesc jucatorii pentru un joc de carti care urmeaza sa le stabileasca restul vietii. Imi adun curajul din ceea ce cred ca stiu si din ceea ce stiu ca sunt, din luminile pe care Don Quijote nu inceteaza sa le proiecteze asupra sufletului meu, din bucuria glasului care crede in mine dincolo de absente sau poate tocmai in pofida lor.

Imi imaginez forma mesei si culoarea cartilor de joc, succesiunea miscarilor si nerabdarea mainilor, ochiul de zambet sau de indiferenta, mintea prezenta sau plictiseala argumentelor comune. Dau mereu filmul inapoi, ma mai uit o data in carti si caut vorba cea buna care spune ce sunt asa cum trebuie, care aseaza  emotia in ratiune si intuitia in convingere.

Tarziu, dupa multe reveniri, ridic ochii mintii ostenite de incercare si ma recunosc in jocurile mari sau mici asa cum sunt. De o parte sau alta a mesei, chipurile multe ale visului, spaimei, curajului sau neputintei mele. Cu ele joc si ele ma joaca. Intalnirile cu ele le astept, intamplarile caderii sau ridicarii lor le caut.

Si desi in zile ca asta as vrea sa ma ocoleasca, curajul de pe urma imi spune ca fara infruntarea cu ele mi-as pierde consistenta si toate cele indelung asteptate bucurii m-ar ocoli. Sa inceapa, deci, jocul!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s